24 martie 2011
De ce nu avem nevoie de sindicate. O lecție din partea Japoniei!
Din câte se vede, la noi în România sindicatele mai mult sunt o povară decât să ajute muncitorul de rând. Liderii sindicali iau șpagă și au niște averi de îți taie respirația. Putem învăța o lecție de la Japonezi, care au știut să zică NU sindicatelor și să discute cu fiecare muncitor în parte.
De ce ar forţa sindicatele o creştere salarială care ar duce la şomaj? Un motiv este acela că sindicatele protejează interesele unei majorităţi ai membrilor, uneori în detrimentul minorităţii şomere. În plus, este mai puţin probabil ca muncitorii şomeri să facă parte din sindicate şi să poată influenţa politicile acestora, decât cei care au locuri de muncă. Astfel, muncitorii ale căror locuri de muncă sunt sigure pot beneficia de pe urma celor care-şi pierd locul de muncă, din greşeală sau deliberat. Această problemă apare datorită faptului că sindicatele, indiferent dacă sunt organizate în funcţie de ocupaţie sau industrie, reprezintă, în general, diferite tipuri de muncitori angajaţi de firme cu diferite capacităţi de plată.
Plăţile salariale fixe tind să contribuie la existenţa şomajului, atât în Europa de Vest cât şi în Statele Unite. Să presupunem că vânzările unei firme de export scad ca urmare a unei recesiuni din străinătate. Pentru a menţine profitabilitatea şi vânzările, firma trebuie să reducă costurile şi preţurile. Costurile forţei de muncă sunt, în mod frecvent, o parte covârşitoare a costurilor totale. Când salariile nu sunt legate de profitabilitate, adică atunci când patronii şi angajaţii cad de acord asupra salariilor fixe, cantitatea exportată este redusă pentru a menţine preţurile şi profitabilitatea. Producţia scade iar muncitorii sunt concediaţi.
Pieţele forţei de muncă din Japonia sunt, în mare măsură, libere de aceste fluctuaţii. Aici, ca regulă, fiecare firmă negociază direct cu proprii săi angajaţi. Muncitorii au un stimulent de a-şi menţine cererile salariale în limitele posibilităţii întreprinderii de a plăti, deoarece, astfel, ei şi-ar periclita propriile locuri de muncă şi nu pe ale altora. În plus, salariile de bază în Japonia sunt, în general, suplimentate de prime legate de profiturile firmei. Acest sistem de împărţire a profiturilor permite multor firme japoneze să se adapteze unei scăderi a vânzărilor prin reducerea primelor şi nu prin reducerea ocupării forţei de muncă. În acest mod, povara adaptării este suportată de de toţi: fiecare pierde câte puţin; nimeni nu pierde totul.
Firefox 4 succes nebun la lansare
Cu toții ne-am mirat când Internet Explorer 9 a strâns 2 milioane de descărcări în primele 24 de ore, dar ce să zicem de Firefox 4 care a strâns peste 5 milioane de descărcări. Văd că cei de la Firefox nu se laudă pe bloguri ca cei de la Microsoft dar au un contor pe pagina principală care deja nu mai face față. La ora aceasta, când scriu acest articol contorul arată + 16.041.437 de descărcări. Oare până la ce cifră vor ajunge? Să nu uităm că a fost lansat abia marți.
10 Lucruri interesante
- În vocabularul eschimoșilor nu există cuvântul "război" iar la japonezi nu exista "bacșiș"
- Cel mai lung cuvânt din limba română (care, citit invers, reprezintă același lucru) este "aerisirea"
- Cei mai bătrâni munți din Europa se află în Dobrogea
- Sistemul binar, folosit astăzi în domeniul IT, a fost inventat de vechii chinezi
- Cel mai scurt testament aparține unui american și suna astfel: "Totul mamei"
- Probabilitatea ca un avion sa se prăbușească este de 1 la 1.000.000, iar ca Pământul sa fie lovit de un meteorit, de 1 la 20.000
- Creierul uman conține 75% apă
- În anul 1718 a fost produsă prima bere românească
- O cârtiță dacă nu mănâncă timp de 24 ore moare
- Cel mai mare lac natural din România este lacul Razelm (cunoscut și sub numele de Razim)
Medicii de familie fac grevă că nu mai pot să fraudeze
Medicii de familie din toată țara au anunțat că din 1 aprilie vor intra în grevă și nu vor mai emite scutiri pentru chiulangii și nici rețete. Ei spun că nu sunt de acord cu noul card de sănătate, că nu vor să dea bani pe ceva cu care statul îi va controla. Păi în mare parte au dreptate, nu mai pot frauda sistemul în acest caz. Anul trecut statul, sau mai precis CNAS , a rămas fără bani, atunci au deschis o anchetă să vadă unde se duc atâția bani. Suprinză, frauda era doctorii de familie care își împărțeau listele cu pacienți, sau le descărcau pur și simplu de pe net și făceau rețete fictive, așa s-a ajuns ca o persoană să aibă vreo 3 medici de familie. Cu noul card de sănătate este imposibil, deoarece pe acel card se află toate datele pacientului plus cine este medicul de familie.
Aștept cu nerăbdare marea lor grevă, să vedem atunci care va renunța și unde se va ajunge....
23 martie 2011
Costurile războiului din Libia
Gata, mai toată lumea merge la război în Libia. Dar după ce abia am ieșit din recesiune suntem gata să intrăm în alta din cauza costurilor imense cu războiul Libanez. Numai în prima zi de război SUA și Anglia au cheltuit undeva la 200 milioane de dolari, în mare parte această sumă fiind datorată zecilor de rachete Tomahawk lansate care fac cam 1,3 milioane euro bucata plus un avion american F-15 Eagle prăbușit, la vreo 30 milioane de dolari.
Multe voci spun spun că acest război va costa câteva miliarde de dolari cu toate că trupele coaliției au anunțat un cost total de numai 1 miliard de dolari.
Și România s-a hotărât să trimită fregata Regele Ferdinand pentru a patrula Mediterana asigurându-se că nimeni nu încalcă imbargoul impus Libiei de către NATO. Pe noi toată operațiunea ne costă undeva la 4,5 milioane de euro, bani pe care guvernul trebuie să-i găsească urgent.
Până la urmă să fim serioși, că nimeni nu cheltuie atâția bani pentru a elibera un popor de un tiran. Libia dispune de cantități impresionante de petrol, care ar acoperi toată acestă operațiune militară plus alți mulți ani de profit de pe urma lui.
